Craciun fericit, fellow bloggers!
Ce buna ar fi fost acum o bataie cu bulgari, o tavaleala prin zapada, un derdelus, o cazatura pe zapada pufoasa sau un ingeras facut pe zapada sclipitoare!
Ce buna ar fi fost acum o bataie cu bulgari, o tavaleala prin zapada, un derdelus, o cazatura pe zapada pufoasa sau un ingeras facut pe zapada sclipitoare!
Acum cativa ani, cand eram invatator in primul an la catedra si aveam simultan, scoala mica la tara,
am facut un lucru inedit si pentru mine si pentru acei copii. I-am chemat la scoala a doua zi cu folie de plastic, cu saci de plastic sau orice altceva ar fi bun pentru a ne da pe derdelusul din apropierea scolii. Vis a vis de scoala era o rapa (mult spus), un deal mai lin si apoi garla (imi vine si acum sa rad, pentru ca ii intreb mereu, in gluma cum se numeste apa aia, iar imi spuneau sec "garla", era Ialomita). Trebuia decat sa trecem strada, una aproape deloc circulata si apoi era derdelusul. A doua zi au venit pregatiti si cativa nepregatiti ca "a zis mami ca eu sa nu ma dau, ca ma ud si stau uda apoi toata ziua si racesc". Zic ok, dar hai si tu cu noi, sa te uiti macar. Si am pornit cu trupa. Primele dati am trimis cativa temerari pentru a ne deschide drumul/netezi un pic zapada. Si apoi partia era oficial deschisa. Care cu folia de plastic, care cu sacul. Si apoi mi-au propus si mie (ca ma stiau in stare) si am acceptat, am luat un sac si partieee! Si tin minte ca pana si fetita cu ordine precise de la mama nu a putut sa stea deoparte si s-a dat si ea de cateva ori. Apoi, de comun acord am stabilit sa mergem in clasa, la soba, sa ne mai incalzim si sa ne zvantam hainele, ca va dati seama ca la un moment dat s-a renuntat la foliile de plastic si geaca a fost la indemana :P In clasa sesizam ca eram putin murdar de pamant pe pantaloni; toti au mers in curtea scolii si m-au curatat cu zapada, ca nu cumva sa ma duc pe drum murdar. Era si pamant din ala lucios: lut sau argila.Asta a fost o intamplare, alta data am facut bataie cu bulgari de zapada in curtea scolii. Aici am pus cateva reguli, cine se stie plangacios si nu vrea sa se bata cu zapada sa ramana in clasa, restul afara. Le-am explicat destul de clar ca daca ies e posibil sa-si ia ceva zapada, dar la fel de posibil e sa nimereasca pe cineva. Sa stie de la inceput, sa nu se planga apoi. Si am iesit si ne-am jucat impreuna, i-am lasat sa ma fugareasca, sa ma tinteasca cu bulgari de zapada, insa mereu au stiut sa pastreze totusi o limita astfel incat jocul sa curga frumos. Si mai sunt felicitarile alea de copil. Hand made, mai exact heart-made. Nu le spunea nimeni sa-mi faca felicitari sau desene, insa erau zile in care gaseam sub mapa, la plecare felicitari si tot felul de mesaje desenate. Le-am pastrat, le am si acum, dupa vreo 4 ani, insa momentan nu stiu unde sunt, insa stiu sigur ca le am pe undeva. Si intamplarile sunt multe, insa nu am de gand sa le spun pe toate aici si acum. Imaginati-va un card de copii impingand o dacie ce refuza sa porneasca :)) Eu eram in dacie.
Mi-e dor rau de ei. Cu multi am ramas prieten si din cand in cand mai vorbesc cu ei pe messenger. Pe cativa ii mai vad pe hi5. Mereu le-am spus ca nu mai gasesc ei invatator ca mine si ei imi spuneau ca nici eu elevi ca ei. Pe partea mea pot spune ca au avut dreptate, si din cand in cand pe messenger imi dau si ei dreptate.
Constientizez ca au trecut anii doar stiindu-i pe ei in clasele de gimnaziu, in rest eu pe mine ma simt acelasi. E un sentiment imposibil de pus in cuvinte: sa vezi ca mogaldeata cu ghiozdan in spinare(de cele mai multe ori mai mare ca el), stirba si cu ochii aia mari ce te urmareau non stop au ajuns acum niste oameni mari (desi sunt la gimnaziu eu asa ii vad), stiu sa scrie, sa citeasca si sa calculeze ca tu i-ai invatat, i-ai calauzit. Inca nu s-a inventat ceva care sa inlocuiasca acel sentiment, sentiment care daca ar fi transformat in bani jur ca as deveni miliardar.
Initial am vrut sa scriu doar urarea de la inceput, nu stiu de ce m-am apucat sa povestesc intamplarile astea aici , insa odata ce m-am apucat tare greu mi-a fost sa ma opresc
4 pareri:
Craciun fericit!!! :D
Si eu vreau o bataie cu bulgari :X, dar nu doar ca nu este zapada...ci nu am nici cu cine :))
@Waly: multumesc, Craciun fericit si tie!
Zuzu: poate rezolvam cumva...
super povestirea. Cea mai tare faza e cea in care copii imping dacia:))
ar trebui sa scrii un articol in care sa povestesti mai amanuntit despre asta.
Craciun fericit!
Trimiteți un comentariu