Just hold it against me

I'm back (pentru a nu stiu cata oara) 2 blogging.
Nu stiu sigur de ce, insa am simtit nevoia sa iau pauza asta de vreo 2 luni  de la un deces in famuilie din luna ianuarie. Nu stiu neaparat cum s-au legat chetsiile in mintea mea, insa o perioada buna de timp pur si simplu nu aveam chef, apoi cand mi-a venit cheful am fost prins cu altele pe cap si am tot amanat.
Intre timp am invatat sa merg mai departe, am invatat (in caz ca mai era cazul) ca lucrurile bune trebuie sarbatorite la intensitate maxima pentru ca cele rele sa nu mi se mai para asa distrugatoare. De felul meu nu sunt o fire pesimista sau negativista, insa trebuie sa invat sa ma bucur de viata mea, de normalitatea si banalitatea de care am parte cateodata.
Mi s-a reconfirmat  iar scarba fata de ceea ce inteleg oamenii de pe la noi prin religie, prin biserica, chiar prin  Dumnezeu (poate vorbesc mai pe larg in alta postare).

Versurile de lunea asta [22]

Pentru ultima zi de luni din martie am ales o balada romaneasca.
Pareri?

Versurile de lunea asta [21]

Si lunea asta am pus versurile unei melodii romanesti. E veche si asta, insa e cantata de o voce inconfundabila, o adevarata valoare a tarii. Nu stiu cat de mult buzz a facut "la vremea ei", insa mie mi-a placut si imi place in continuare.

Versurile de lunea asta [20]

Ascult cu placere acest oldie romanesc de cate ori a ocazia.
Pacat ca nu se mai stie nimic acum de trupa.

Private practice? (Grey's Anatomy's spin off)

Mi-a placut si inca imi place foarte mult Grey's Anatomy. Am prins ceva parti din cateva episoade pe tvr1 si m-am gandit ca trebuie sa-l vad cumva, candva pe tot, cap -coada. Si am tot amanat momentul, atata timp cat am fost "ocupat" cu alte seriale, atata timp cat aveam altceva l-am lasat "sa se stranga"(sa spunem ca nu-mi place sa astept 1 afurisit de episod o saptamana intreaga). Si asta pana cand restul serialelor mele au intrat in pauza (mai fac si d-astea din cand in cand, enervant, stiu). Si cum m-am vazut fara episoade noi, mi-am zis: e momentul! Bring it on, Meredith! Si l-am vazut pe tot, pe nerasuflate, cum imi place mie! Cateva zile, zi si noapte Grey's Anatomy; m-a prins si intr-o vacanta la scoala, asa ca vreo saptamana ma tot asteptam sa o gasesc pe afurisita de Yang in bucatarie sau pe Izzie sarutandu-se cu cine stie coleg cand intram in camera mea. Eram intr-o asemenea stare ca sorbeam vorbele acelea de la inceput si sfarsit (monologul lui Meredith) si mi le vedeam aplicate pe mine uneori. Am primit si cateva lovituri puternice (Fuck you, Shonda Rhimes!) Chiar cand se potolesc putin apele avem parte de un boom si totul redevine alert. Fara sa ma lungesc mai mult decat e cazul: am ajuns "la zi" cu Grey's Anatomy, celelalte episoade curg in ritmul normal de 1/saptamana si am decis sa-mi caut altul. E momentul! Aaa, asta dupa ce am inceput si terminat un altul (Misfits) de vreo 2 sezoane, vreo 15 episoade in total.
Asa ca acum urmatorul vizat e Private Practice, un spin off dupa GA, mai exact povestea primei sotii a lui Derek: Addison Montgomery. Deocamdata inca mai caut, inca ma mai prefac ca nu e urmatorul de pe lista: I'm playing hard to get, insa pana la urma trebuie sa vad ce si cum cu Addison asta. Asa m-am hotarat sa vad si GA: nu stiam ce s-a intamplat cu Burke&Cristina Yang si cum au terminat povestea lui Izzie. Am vrut sa vad pentru asta in mare, apoi am inceput sa-l indragesc, episod dupa episod, desi intial il consideram un House md mai telenovelistic, unde toata lumea se cupleaza cu toata lumea (ceea ce s-a cam intamplat, totusi).
Ok, urmatorul: Private Practice: start downloading (desi vplay imi ofera o alternativa: 3 episode pe zi sunt totusi suficiente, uneori)

Ceva superb!

Se poate citi aici. Ma regasesc in mare parte in aceasta scriere (adaptand-o la masculin si la invatator, in loc de profesoara ). Mai am putin pana ajung si la ps 1, desi nu as vrea... deocamdata.
PS 1: Când am simţit că nu-mi mai pasă suficient de nişte copii cărora nu le pasă de ei înşişi (că părinţii oricum n-au dat niciodată semne că le-ar păsa de educaţia copiilor), eu am plecat. Deşi aia e meseria mea şi-mi plăcea.

No, să-ţ’ zic de ce nu-mi (mai) pasă mie de progresu’ odraslei dumitale.

1998, octombrie sau cam aşa ceva. 24 de ani, jună profă, liceu cool, pe specialitatea mea. Am 75-80 de dolari salariu, depinde de cursul valutar. Nici picior de meditaţie, trăiesc fix din salariu. De capul meu, cum am dorit – într-o garsonieră care nu-i a mea, dar în care stau moka. Mama e învăţătoare, văduvă de nici un an, de-abia se descurcă cu hangaralele proprii. Într-alt oraş.

Am ore numai după-amiaza anul ăsta. Mi-am făcut o ciorbă – doar cartofi, ceapă, bulion. I-oi fi pus şi orez, să pară mai deasă. N-am altceva şi nici n-o să am până la salariu. Care abia mi-ajunge să-mi plătesc întreţinerea, pasta de dinţi, săpunul, şamponul, tampoanele şi mâncarea. Mâncare precum aia de zisei mai sus. Fructe de sezon? Mai răruţ, că-i mai drăguţ. 3 portocale dimineaţa drept mic dejun? N-ai să vezi. Îs delicatese, trebuie tratate ca atare. (Aveam o listă din vremea aia, cu toate cheltuielile lunare. Mă întreb dac-o mai fi pe undeva. Tare mi-ar plăcea s-o găsesc, dar mi-e c-am aruncat-o.)

M-apuc să corectez lucrări (inclusiv pe-a odraslei dumitale) – cu pixul roşu cumpărat din banii mei, din ăia 80 de dolari care abia mi-ajung să supravieţuiesc. Că statul nu-mi dă “furnituri” dintr-astea, cum îţi dă ţie patronul capitalistul dracului, de-ţi mai iei şi-acasă din ele. În 5 ani de predat mi-am cumpărat întotdeauna din banii mei pixul roşu de corectat, stiloul de pus note în catalog, culegeri din care lucrez cu odrasla dumitale, manuale, caietul în care-mi scriu planificarea orelor cu odrasla dumitale, caietul în care mi-am scris planurile de lecţie de debutantă, caietul în care ţin socoteala grupelor de elevi, absenţe, note. Că materia mea se predă pe grupe şi-i un singur catalog de împărţit la doi profesori. Din banii mei am

Mai departe...

Vreau

Nu stiu daca pana la urma si-a vazut visul implinit...
Nu vreau sa spun vorbe marete false; n-am fost fan, n-am avut casete cu Laura, nu m-am dus la concerte, insa apreciez muzica pe care a lasat-o in urma ei. Azi s-au implinit 5 ani. Au trecut 5 ani din dimineata in care au inceput sa curga mass-urile ce anuntau moartea ei.

Laura Stoica - Vreau sa am steaua mea

Cred ca fiecare avem dreptul la o stea numai a noastra!

Versurile de lunea asta [19]

Nu e cantata de cine stie ce artista, insa de fiecare datacand imi apare la related pe youtube nu pot sa nu-i dau play. Imi place. Si are si un clip frumos. Pareri?

Voi ati vazut d-asta?

 E vorba despre o moneda de 50 bani (noi). Am zarit-o azi prin maruntisul din scrumiera masinii (da, acolo tin toti banutii astia mici). Initial m-am gandit ca sunt 50 eurocenti, stotinci bulgaresti sau orice altceva numai bani romanesti nu credeam ca sunt. La o privire mai atenta am observat ca sunt 50 de bani (juma' de leu). Nu am vazut nici pe la televizor, nici prin presa online despre aceasta noua moneda de 50 bani. Acum ceva ani parca se anuntau chestiile astea.
Se trezeste vreo babuta de la tara cu ei in mana si se sperie.
Imi place cum arata aceasta moneda. Se vede ca s-a muncit ceva la... design. Pe o parte avem stema tarii, numele tarii, anul in care a fost emisa si "50 bani", pe o suprafata striata, iar pe cealalta parte este gravat capul lui Aurel Vlaicu, cu anii sai de viata, un avion si anul 1910, reprezentativ pentru aviator.
Scriind acest articol am dat un search pe google: link 1 si link 2. Dupa cum banuiam este o editie aniversara, scoasa intr-un numar limitat, pentru colectionari. Am s-o pun bine si poate peste ceva (sute) de ani o sa-si cumpere urmasii mei o casa cu banii luati pe ea de la vreun colectionar, cine stie?
Dupa continuare, niste poze mai mari.

Mai departe...

Cinema 3D în Târgovişte

Datorita succesului de care se bucura postarea asta (sau cel putin asa ma mint statisticile blogger si widgetul din dreapta) m-am gandit ca ar fi bine sa updatez cumva acel articol cu informatii mai proaspete.
Asadar, fara prea multa vorbarie:

Da, avem cinema 3D in Targoviste

E drept ca nu se ridica la nivelul celor din mallurile acestui secol, insa e un inceput, unul timid, insa incurajat cum trebuie ar putea sa evolueze frumos.

Iata ce am mai aflat pana acum (multe chiar de la comentatorii la acel aricol ^multumesc^)

Cinematograful (desi imi vine greu sa-i zic asa, ca e doar o sala) 

- e pe  strada I.C. Bratianu 45 (pentru cunoscatori: in zona fostei statii de autobuze Dealu Mare)

- are site http://www.vip3d.ro/

- are  pagina de facebook 

- si chiar un numar de telefon: 0720627895

In mare, restul informatiilor le puteti gasi fie pe site fie pe pagina de facebook.

Vizionare placuta!

Imaginea articolului am luat-o de pe norc.ro

Teiul din Romania - Arborele Anului in Europa?

Acum cateva clipe am aflat de aceasta chestie. Cica un tei vechi de 500 ani din Romania din Harghita ar putea deveni Arborele Anului in Europa.
Pe pagina de votare gasim si cateva informatii despre acest tei batran.
Nu stiu exact de ce, insa tocmai lucrurile astea marunte cred ca ne aduc plusuri (la fel de maruntele) in ochii strainezilor, nu frunza lu' Udrea.
Eu unul consider ca ar fi foarte tare sa fie ales teiul romanesc.

Cum vreau sa-mi incep ziua

Cat de frumos! Sublim! Dimineata, langa pat, o fituica pe care sa trec lucrurile pe care trebuie sa le fac in ziua respectiva si apoi de la fiecare sarcina cate o sageata catre o persoana (sa nu se aglomereze unul singur). As vrea ca macar o zi, una singura , sa fac asta si mi-ar fi de ajuns... cred :P

Referitor la starea actuala a blogului: N-am mai postat de ceva vreme. Imi facusem eu mie un fel de promisiune ca nu ma voi lasa pana nu gasesc o tema care sa-mi placa si sa scriu de drag pe blog, numai la vederea ei. Si nu am stat degeaba, am experimentat, am tot "probat" tot felul de teme, cu butoane smechere, cu slide-ere, cu tot felul de minuni, teme specifice wordpress adaptate la blogspot (unele foarte reusite) si din probatul asta m-am ales pana la urma cu actuala tema si cu pierderea (pentru moment) a widgeturilor mele. Am sa le recuperez, am sa-mi pun iar colegii de blogosfera la loc de cinste (imi vine asa de greu fara unii dintre ei in lista, sa trebuiasca sa le scriu adresa in browser). Cu ajutorul unui prieten chiar am reusit sa-mi bag nasul prin codul html si sa-mi pun imaginea cu telefonul meu in dreapta. Initial, tema era cu un iphone, insa m-am gandit s-o personalizez si mi-a iesit. Pe viitor as vrea sa  fac tema asta si mai mult "a mea", inlocuind si post-it-ul ala  portocaliu si ceasca de cafea (actuala mi se pare urata cu spume) si chiar si schita din fundal. O sa vad ce mai schimb, insa momentan imi reconstruiesc blogrollul si ma apuc de postat. O sa postez despre orice, la orice ora si tot ce mi-e pe plac.

Deocamdata atat, o seara placuta!